Weshipédia, article scientifique

Vous vous souvenez sans doute de notre projet Weshipédia, qui avait fait grand bruit autour du parler Marseillais.

Nous avions travaillé avec des jeunes, et bientôt avec de bien plus vieux :o)

Nous avons le plaisir de vous informer de la sortie dans la revue scientifique : Argotica de notre article

Néologismes endémiques, similitudes et dissemblances dans la construction d’un langage commun (emprunts de langue locale et plurilinguisme) entre jeunes adultes marseillais et franciliens

Adel BEN-NEJMA & Sophie ETIENNE

Télécharger l’article 05a. BEN-NEJMA_Adel_&_ETIENNE_Sophiearticle18

Voici le résumé :

RÉSUMÉ Pour communiquer entre eux, les jeunes adultes dits des « quartiers populaires » construisent entre pairs, des néologismes désignés comme argotiques. Leurs pratiques langagières désignent des territoires et des identités locales. Mais dans quelle mesure les éléments contextuels impactent-ils la construction d’un néo-langage ? Nous commencerons par une analyse conceptuelle des spécificités du « parler jeune » avant de contextualiser les dynamiques en œuvre dans la construction, par les jeunes des quartiers populaires, de néologismes. Ainsi, à travers l’analyse de corpus d’une dizaine d’échanges entre jeunes Franciliens d’une part et Marseillais d’autre part, nous tâcherons de saisir l’origine et la pluralité de leurs emprunts respectifs. Nous relèverons, à partir des données issues de notre terrain, la présence de schèmes et de singularités contextuels qui caractérisent la nature endémique de ces langages. Dans ce cadre, la désignation de classe « populaire » est à interroger pour comprendre les représentations sous-jacentes et les choix opérés dans la construction d’une langue locale spécifique. Pour ce faire, nous nous appuierons sur la théorisation ancrée pour rapprocher les verbatim observés des concepts qui viennent confirmer ou infirmer notre recueil de données préalables. Nous interrogerons les emprunts de constructions lexicales venues des cultures présentes sur les quartiers nord de Marseille et de la banlieue parisienne. Nous analyserons également les choix opérés en regard des revendications identitaires. Nous étudierons enfin la manière dont certaines expressions idiomatiques retournent ensuite dans la langue dite commune et la font évoluer. MOTS-CLÉS : argot, parler marseillais, sociolinguistique, jeunes, banlieue

REZUMAT: Neologisme endemice, asemănări şi diferenţe în construirea unui limbaj comun (împrumuturi din limba locală şi plurilingvism) între adulţii tineri din Marsilia şi din Ile-de-France Pentru a comunica între ei, adulţii tineri provenind din aşa-zisele „cartiere populare” construiesc între ei neologisme desemnate ca fiind argotice. Practicile lor lingvistice desemnează teritorii şi identităţi locale. Dar în ce măsură elementele contextuale influenţează construirea unei neo-limbi? Vom începe cu o analiză conceptuală a specificităţilor „vorbirii tinerilor” înainte de a contextualiza dinamica implementată în construcţia, de către tinerii din aceste cartiere populare, a neologismelor. Astfel, prin analiza corpusului a zece schimburi între tineri parizieni, pe de o parte, și marsiliezi, pe de altă parte, vom încerca să înţelegem originea şi pluralitatea împrumuturilor lor reciproce. Vom observa, din datele provenite din cercetarea noastră pe teren, prezenţa unor scheme şi singularităţi contextuale care caracterizează natura endemică a acestor limbaje. În acest context, denumirea de clasă „populară” trebuie cercetată pentru a înţelege reprezentările şi alegerile care stau la baza construirii unui limbaj local specific. Pentru a face acest lucru, ne vom baza pe teoria ancorată pentru a reuni verbatimele observate ale conceptelor care confirmă sau invalidează culegerea noastră de date anterioare. Vom examina construcţiile lexicale emise de culturile prezente în zona de nord a oraşului Marsilia şi în suburbiile din Paris. Vom analiza, de asemenea, alegerile făcute cu privire la revendicările identitare. Vom studia, în cele din urmă, modul în care anumite expresii idiomatice se reîntorc în aşa-numita limbă comună şi o fac să evolueze. CUVINTE-CHEIE: argou, vorbirea marsilieză, sociolingvistică, tineret, suburbii ABSTRACT: Endemic neologisms, similarities and dissimilarities in the construction of a common language (borrowing of local language and plurilingualism) between young adults marseillais and franciliens In order to communicate with each other, young adults known as “popular neighbourhoods” build peer-topeer neologisms known as slang. Their language practices designate territories and local identities. However, to what extent do the contextual elements influence the construction of a neo-language? We will start with a conceptual analysis of the specificities of the “youth speech” before contextualizing the dynamics implemented in the construction, by the young people of the neighbourhoods, of neologisms. Thus, through the corpus analysis of a dozen exchanges between young people from Paris on the one hand and Marseilles on the other hand, we will try to grasp the origin and the plurality of their respective loans. We will note, from the data coming from our field, the presence of schemas and contextual singularities, which characterize the endemic nature of these languages. In this context, the “popular” class designation is to be questioned to understand the underlying representations and choices made in the construction of a specific local language. To do this, we will rely on the theorization anchored to bring together the observed verbatim concepts that confirm or invalidate our collection of prior data. We will examine the lexical constructions emanating from the cultures present on the northern outskirts of Marseille and the suburbs of Paris. We will also analyse the choices made with regard to identity claims. We will finally study the way in which certain idiomatic expressions return in the so-called common language and make it evolve. KEYWORDS: slang, speaking marseillais, sociolinguistics, young people, suburbs